Ai parte, ai carte!

I'm not going back there. It hurts, and it burns down to my bone.

”Stai în pula mea să sting țigara..””De ce ești nervos?””Nu am bani să învăț..”

Da, o să ajungem să ne văităm că nu putem să ne plătim stud-.. Stai, deja o facem! De ce? Pentru că politicienii se ling în cur, și la fiecare limbă pe care și-o dau unul altuia simt gustul banilor pe care îi mănâncă din buzunarele noastre. A studenților, și a elevilor. Taxe peste taxe, și hârtii peste hârtii, numai bune de șters la cur. Învățământul universitar de stat ar trebui să fie gratis, că doar de asta ne căcăm pe noi doișpe ani în băncile școlii. Să luam o notă mare la bac ca să intrăm la buget. Și la ce bun? Ajungem să plătim alte taxe mai mici care adunate fac cât taxa pe care ar fii trebuit să o plătim dacă nu eram la buget.
Sunt unul din puținii studenți care a rămas în orașul natal care încă miroase a copilărie și bălegar. Încă mănânc mâncare făcută în casă, caldă, până îmi pocnesc mațele în mine. Dar ce pula mea făceam dacă eram într-un oraș străin, mult mai scump și mai fițos decât cel în care stau? Mă câcam pe mine de foame probabil.. Toată lumea vrea bani, toată lumea se vaită că nu are. Asta deoarece căcănarii care ne conduc sunt mai interesați de Roșia Pulli Montană pe care ar fii trebuit să o lase așa, nu să aducă canadieni să ne facă nouă locuri de muncă și să ne umple pământurile cu ceanura, apoi să exporteze șaizeci la sută din aurul nostru la ei acasă, unde o duc de o sută de ori mai bine decât noi. Iar deviez de la subiect și vomit cuvinte fără noimă, născute din frustrările mele personale.. Dar adevărul este că nu îmi convine să dau bani în stânga și în dreapta, știind că vor ajunge pe mâna unor lingăi obosiți care se vor câca pe noi iar și iar. Taxele cresc, mâncarea se scumpește, căldura pe timp de iarnă devine un lux pe care puțin și-l permit, și curând vom avea impozit pe centimetru cub de aer pe care îl respirăm. Asta dacă nu taie ăștia toți copacii până atunci și respirăm fix pula. Și sunt sigură că lor nu le pasă de ce căcat mănânc eu aici. Au trecut de perioada studenției, nu le mai trebuie lor carte.. După ei, potopul.
Dar unde ajung banii noștrii? Ce se întâmplă cu ei? Poate sunt eu mai proastă și nu mă uit unde trebuie, însă am avut ocazia să intru intr-un cămin studențesc și pe lângă putoarea de bere și duhoarea de țigări și irbă proastă, m-a lovit și cruntul adevăr. Cămin arată deplorabil. Camere mici și urât decorate, fără strictul necesar unui elev. Măcar un calculator sau un amărât de frigider în care să poate să își țină omul cutia cu fasole la conservă fabricată cand a devenit bunica femeie, și borcanul cu ciorbă pus la pachet de o mamă grijulie care habar nu are în ce condiții locuiește copilul ei. Măcar un calorifer care să își facă treaba, că mai degrabă dormi în zapadă. Ți se micșorează penisul numai când intrii de frig ce e. Acuma știm de ce iarna vedem mulți elevi cu muci în gură. Din cauza celor care ne conduc, nu din cauză că au petrecut noaptea precedentă în club. Și cui nu îi place ciorba asta de sentimente și frustrări, poate să îmi sugă o limbă mare în cur, ca să mă simt și eu odată la fel de importantă ca un prim-ministru sau măcar un Ponta.